Aşa suna titlul unui
proiect de promovare al liceului de acum vreo 6 ani. Împreună cu alţi elevi am promovat liceul în toate şcolile generale din Lupeni şi Uricani. Dacă ţin bine minte media de admitere în acel an a crescut cu un punct.
Liceul a devenit în ultimii ani o poartă de ieşire din vale. Foarte puţini elevi rămân în Lupeni după ce termină liceul. Majoritatea pleacă la o facultate, într-un oraş mai mare, pentru un viitor mai bun. Spre deosebire de alte instituţii din oraş, liceul sta foarte bine la capitolul realizari. Liceul “produce” an de an elevi care caştiga premii la diferite olimpiade, sesiuni de comunicare sau întreceri sportive. Ultima performanţă este câştigarea campionatului naţional pe licee la Rugby în 7. În anul 2002 o elevă a liceului a participat la Olimpiada Internaţională de Biologie.
Pe lângă performanţele şcolare pe bancile liceului au stat mii de elevi, generaţii întregi care au facut din acest loc un templu al amintirilor din perioada adolescenţei. Clădirea, curtea şcolii, terenul de zgură, drumul până la Riva, băncile de la scara blocului C1, drumul până la sala de biliard de la CAP (nu mai ştiu cum îi zice, când eram eu la liceu îi spunea Hai-Ho) toate aceste locuri sunt pline de amintiri pentru toţi foşti elevi ai liceului, amintiri placute (pauzele şi bineînteles orele de matematică) şi amintiri neplacute ( -stai jos, 3 !).
De mult mă întreb, oare de ce nu are un nume. Sună prea sec Liceul Teoretic Lupeni. Ar fi fain să se aleagă un nume. Daca e nevoie de un sondaj, mă ofer să îl fac aici pe blog :).
Posted in Cladiri si monumente, Educatie, Tineri
Minune mare, în Lupeni se construieşte un bloc. Vorba vine se construieşte. Am fost în “inspecţie”, să verific stadiul în care se află lucrarea. Am vazut un şantier gol, doar doi oameni tăiau nişte scânduri, şi aceeaşi fundaţie de acum cateva luni. Aş pune un pariu că îl termină până îmi fac eu casă, dar am mai pierdut aşa un pariu. Acuma vreo cinci ani mergeam să mă înscriu la facultate, eram cu doi prieteni în maşină şi înjuram gropile şi semafoarele de pe drumul Petroşani-Deva. Unul din ei mi-a spus că o să ne luăm toţi maşini şi drumul nu o să fie gata. L-am contrazis bineînţeles, cu speranţa că îl vor termina la timp. Au trecut anii, am terminat toţi trei facultatea, avem toţi trei maşini şi drumul înca nu e gata.
Dar să revenim la bloc, se spune prin oras, că o mare parte din materialele care ar trebui să fie folosite la ridicarea blocului sunt “realocate” spre viitoarea casă a juniorului. Nu ştiu daca e adevărat, dar sper că de data asta măcar o să vopsească noua casă într-o culoare diferită de cea a blocului.
Posted in Oras, Politica
iulie 22, 2010 - 12:26 pm
Se spune că, după
greva minerilor din 1977 Ceaușescu iritat de obrăznicia minerilor care au avut curajul să protesteze, ar fi vrut să steargă numele Lupeni de pe hartă. Nu avea cum să dărâme un întreg oraș, dar putea să îi schimbe numele. Bineînțeles asta este o legendă, dar dacă mă gândesc mai bine nu e foarte departe de adevăr. În anii 80 în Lupeni a apărut un nou cartier, Bărbăteni, un cartier construit în locul vechilor colonii ale muncitorilor. Într-o zonă În care cele mai mari clădiri erau Scoala Generală Numărul 5 cu un etaj și transformatorul de curent de pe Orhideelor, astăzi este un cartier cu blocuri de până la 6 etaje, un cartier care înseamnă jumătate din oraș. Ceaușescu ar fi vrut să mute aici centrul orașului și să îi schimbe numele în Bărbăteni. O dovadă foarte clara este faptul că a dărâmat o clădire din centrul vechi al orașului, Policlinica, un monument arhitectonic, și a construit în locul ei o gară căruia îi spune Lupeni, dar care seamănă mai mult cu o haltă. În schimb la ieșirea spre Uricani a construit o gară imensă cu 3 etaje, cu pasaje subterane, care în timp se va dovedi inutilă, și care azi zace în paragină (foto). Mai mult în unele hărți CFR în loc de Lupeni e trecut Bărbăteni, semn că așa zisul plan era deja pus în aplicare. Bine că nu a mai avut timp….
Posted in Cladiri si monumente, Istorie
iulie 18, 2010 - 11:33 am
Mergeam într-o zi să îmi alimentez maşina, când deodată în mijlocul străzii a aparut un cal. Traversa strada pe trecerea de pietoni de langă ’74. În urma lui doi copii, care nu aveau mai mult de 5 ani, încercau să îl prindă de coadă. Nu ştiu ce căuta calul în mijlocul oraşului, în mijlocul străzii, dar mai grav, ce căutau copiii ăia singuri în mijlocul străzi? Ne mai întrebăm de ce se întâmplă atâtea nenorociri. Uite, din cauza asta. Probabil cei responsabili de copii şi de animal erau la udmr, duceau lupte grele, cu sticlele de bere.
Am făcut şi o poză, dar până mi-am scos aparatul, calul deja trecuse strada.
Posted in Oras
iulie 13, 2010 - 10:48 pm
Deja sunt 11 ani de când cel mai lung drum al crucii din lume a fost parcurs pentru prima dată în Valea Jiului. De atunci, tot mai mulţi nătărai şi gură-cască credincioşi se adună în fiecare an, în Vinerea Mare, la Lupeni ca să care o cruce de 4.40 lungime şi 2.20 lăţime până în straja, adica vreo 10 km.
Tot drumul durează vreo 4 ore, timp în care credincioştii fac 14 popasuri, iar la fiecare dintre acestea se rememorează câte o scenă din drumul lui Iisus către Golgota.
De fapt şi de drept, toata paţachinele îşi pun tocurile de 15 cm şi gecile de piele şi se duc să facă pe pioasele la drumul crucii şi la fiecare popas se aruncă în genunchi şi bagă cruci şi închinăciuni şi bocete, iar popii îşi umflă cele mai groase lanţuri şi bagă nişte cântări la microfon, că doară trebuie să îi audă tot poporu’. Şi turma îi urmează. De fapt, turma îi urmează ca să se bată pe plasele cu American Cola şi salam de vară pe care le împarte Părău, da asta îi partea a2-a. Şi după ce au luat tot ce a fost moca, se duc toţi la telescaun, ca e gratis în ziua aia.
Cam asta-i treaba cu drumul crucii. A, mai nou sunt si tineri îmbrăcaţi în costume de romani. Ca să fie mai frumos, domnule. Deci noroc cu drumul ăsta al crucii, că mai au şi credincioşii pe unde să meargă şi ei în excursii.
Posted in Traditii
Se pot spune mult chestii bune despre Lupeni ca oraş, dar despre unii oameni de aici poţi spune că sunt de neîntrecut la capitolul prostie. De exemplu, bradul de Crăciun amplasat în parcul copiilor, în luna noiembrie încă se află acolo. Suntem totuşi la începutul lunii iulie,nu prea e soare, dar e vară. Probabil îl păstrează până la Crăciunul viitor, şi dup’aia o să se laude că au redus cheltuielile la primarie cu x-zeci la sută.Se pare că avem nişte conducatori care iubesc natura (moartă).
Posted in Oras
Crucea Eroilor din Straja este o construcție metalică cu o înălțime de 18.6 m. Noaptea este luminată și este vizibilă din toate orașele Văii Jiului. Legenda spune că într-o seara la o cabană, s-a aprins lumina într-o încăpere, becul s-a ars iar flama făcută de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. În urma acestui ”incident” a fost construită crucea.
De cand eram mic, de fiecare dată cănd urcam în Straja, trebuia neaparat să merg până la cruce. Era destul de greu de urcat, dar cand ajungeam acolo, eram răsplătit cu o priveliște minunată. Vedeam toate orașele din vale, vedeam dealurile înverzite din jurul lor, vedeam Jiul de Vest ca pe un șarpe, dar mai frumos se vedeau munții Retezat și munții Parâng, ale caror vârfuri înzăpezite completau un peisaj de pus în tablou. Iarna pesisajul e și mai frumos.
De acest loc mă leagă multe amintiri ”plăcute”. Probabil nu sunt singurul 🙂 Daca ești în Straja sau prin apropiere și vrei să impresionezi pe cineva trebuie neaparat să îl duci la curce. Mai nou se ajunge foarte ușor pentru că s-a construit un drum cu asfalt care te duce la cațiva metri de ea.
Posted in Cladiri si monumente, Istorie
iunie 19, 2010 - 10:57 am
Orașul Lupeni se poate lăuda cu o echipă de fotbal în Liga 2, echipă susținută de primărie. Acuma sper să nu îmi sară în cap microbiștii, dar nu mi se pare o idee bună ca o echipă de fotbal să fie susținută integral de primărie în Liga 2. Sunt prea mulți bani cheltuiți pentru 2-300 de microbiști. Bine, nici nu știu de unde vin banii, pentru că în
bugetul local pe 2010 nu apar nici unde. Poate doar la rubrica alte cheltuieli, unde pentru o sumă de 800 000 de ”eiuro” nu se dă nici o explicație.
În mod normal performanța trebuie să apară din mediul privat, primăria ar trebui doar să ajute. Și măcar de ar fi performanță. De când e în Liga 2, echipa nu a produs nici un jucător de valoare, la fiecare început de campionat ne înscriem în lupta pentru retrogradare, iar în cupă ne elimină echipe din divizia Ț.
Eu cred că această echipă este doar o unealtă electorală care odată la patru ani adună niște voturi. A și era să uit, tot aici se pot evapora niște bani din bugetul local.
Posted in Politica, Sport
iunie 15, 2010 - 11:22 pm
În ulitimele zile, în toată media românească se vorbește despre mineriade. Mă întreb oare cât o să se mai vorbească. După 20 de ani oamenii din Valea Jiului, încă mai sunt tratați ca o minoritate, poate chiar mai rau. Locuitorii Vaii Jiului, merită mai mult respect, mai ales minerii. Mințiile înguste care îi înjură, nu stiu că prețul curentului electric pe care îl plătesc nu este mai mare, pentru că undeva în România, niște muncitori extrag huilă, care nu mai trebuie cumpărată din altă țară la un preț mai mare.
Nu știu exact ce s-a întamplat în trecut, dar din câte am înțeles, la începutul anilor 90, minerii din Valea Jiului au protestat în câteva rânduri prin București. Așa și? sunt singuri care au facut asta? Am văzut la televizor că au bătut niște oameni. Un lucru foarte urât, dar cât de tâmpit să fi să te apropi de un grup care protestează violent împotriva statului, fără să riști să îți iei capace. Ce au făcut minerii atunci, nu mi se pare nimic ieșit din comun. Zi de zi văd la știrii, huligani care bat oameni, vad oameni care se bat cu săbii și cuțite, văd oameni care omoară alti oameni, văd oameni care mor de foame din cauza deciziilor proaste luate de alți oameni.Nu cred că mineriadele au fost cel mai mare rău al României post-decembriste. Eu zic să lăsăm în urmă mineriadele, comunistii, legionarii,flămânzii din 1907 ….. pretorienii și imperienii lui Traian si să ne vedem de viitor.
Cât despre cei care au întreținut această imagine proastă oameniilor din Valea Jiului (jurnalisti tampiti, lipsiti de inspiratie, pupincurișiti, slugi), le doresc la toți să câștige un premiu „Pulițer”.
Posted in Istorie, Mineri, Oras
La fel ca bunicii noștrii, care plecau de acasă spre orașele industriale, și noi tinerii de azi trebuie să plecăm de acasă pentru a ne cladi un viitor mai bun. Orașul nostru „respiră” din punct de vedere economic atâtă timp căt o să mai „respire” Mina Lupeni. Pentru un tânăr, este foarte greu să se angajeze la mină, sau altundeva în oraș pentru că nu prea se mai fac angajări. Alte perspective nu sunt,poate turismul, dar deocamdată este prea putin exploatat și într-un mod foarte dezorganizat.
Și eu o să plec, într-un oraș mai mare la facultate, (Timisoara sper) și împreună cu restul colegilor mei, o să măresc numărul tinerilor din Lupeni plecați în alte orașe.Dacă te plimbi prin orașe ca Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, sau Craiova, e imposibil să nu te întâlnești cu cineva din Lupeni. Eu aș vrea să văd tineri care după ce au petrecut o vreme într-un oraș mai mare, să se întoarcă și să ajute orașul prin cunoștintele lor. Mulți pleacă, puțini se mai întorc. Fie că merg acolo doar pentru a urma o facultate, sau pentru un loc de muncă, toți sunt nevoiți să lase în urmă, familie, prieteni, casă. Sper să vină vremuri mai bune, să ne întoarecem toți acasă.
Posted in Tineri, Traditii
iunie 10, 2010 - 10:00 pm
Astăzi o să mai prezint un monument, Palatul Cultural Minerul. A fost construit în 1927 și până în 1990 a fost una din cele mai impresionante clădiri din Valea Jiului. Sala de spectacole, proiectată după Sala de aur a Filarmonicii din Viena, era una din cele mai moderne din județul Hunedoara. Au jucat pe scenă Teatrului Minier (denumirea veche) maeştri ai dramaturgiei româneşti, în frunte cu Constantin Tănase. În anii ’30, acesta a întreprins un turneu în ţară, poposind şi la Lupeni. Ulterior a adresat autorităţilor locale o scrisoare prin care lăuda „acustica excelentă a teatrului minier”. Tot aici au concertat diferite orchestre camerale și simfonice, atât din țară cât și din străinătate.
Din păcate după revoluție a fost lăsat în paragină de catre autoritațiile locale, iar acum este într-o stare avansată de degradare. Geamuirle, ușile, scaunele au fost furate, mai nou se fură și cărămida . În mijlocul sălii acum este o groapă imensă, iar peretele din spate stă să se dărâme. Curios din fire, m-am interesat să văd dacă se ocupă cineva de reabiltarea clădirii. Surpriză, se ocupă primăria … doar pe foaie. Dacă nu știți, în 2008 și în 2009 au fost investiți în „Amenajarea și modernizarea” palatului, 3.000.000 ron (
Buget 2008 , Buget 2009 ) iar în anul 2010 se vor investi 300.000 ron (
Buget 2010 ). Nu prea se vede, da las’ așa că merge.
Am înțeles că există o asociație, Prietenii Palatului Cultural, sau ceva de genu. Dacă vor să fie prietenii palatului eu zic să îl tragă de urechi pe primar și să îl întrebe unde sunt banii alocați pentru palat. Ar fi mare păcat, ca după Policlinică, să dispară și Palatul Cultural.
Posted in Cladiri si monumente
