LupeneanuL

Într-o lume în continuă mișcare, mulți dintre noi ajungem să avem inima împărțită în mai multe locuri. Fie că este vorba despre orașul natal, locurile unde ne-am petrecut copilăria sau adolescența, sau locurile unde ne-am stabilit la maturitate, aceste locații își lasă amprenta asupra noastră și contribuie la formarea identității noastre. De exemplu, eu m-am născut în Lupeni, județul Hunedoara, și am crescut acolo până la 19 ani. Apoi, m-am mutat în Sibiu, unde locuiesc de 19 ani, dar mi-am petrecut verile la bunici în comuna Buza, județul Cluj aproape 15 ani. Această diversitate de locații oferă o bogăție de experiențe și amintiri, dar aduce și o serie de provocări unice.

Una dintre provocările majore pentru cei cu rădăcini multiple este sentimentul de apartenență. Este dificil să te simți complet acasă într-un singur loc când inima ta este împărțită între mai multe. Orașul natal este plin de amintiri din copilărie, locul în care ai crescut devine martorul transformării tale în adult, iar locurile de vacanță sau cele unde locuiește familia extinsă au, la rândul lor, un loc special în inima ta. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste locuri nu poate revendica pe deplin statutul de „acasă”.

Dorul de casă devine mai complex atunci când ai mai multe locuri pe care le consideri „acasă”. Într-un loc, poți simți dorul de altul, iar acest dor constant poate fi copleșitor și poate crea un sentiment de neliniște. Pe lângă aceasta, menținerea relațiilor în toate aceste locuri poate fi dificilă. Prietenii și familia sunt răspândiți, iar vizitele frecvente în toate aceste locuri pot fi costisitoare și consumatoare de timp. În plus, distanța fizică poate face dificilă menținerea legăturilor emoționale puternice.

Identitatea culturală este și ea fragmentată. Fiecare loc are propria sa cultură și propriile tradiții. Adaptarea la aceste culturi diferite poate fi dificilă și poate duce la o identitate culturală fragmentată. De exemplu, tradițiile dintr-un oraș mic de munte pot fi foarte diferite de cele dintr-un oraș mai mare și cosmopolit. La fel, tradițiile rurale pot fi foarte diferite de cele urbane. Această diversitate culturală poate crea o identitate complexă și, uneori, conflictuală.

Deciziile privind unde să-ți petreci sărbătorile, vacanțele sau unde să te stabilești permanent pot fi stresante. Fiecare alegere implică inevitabil o renunțare la celălalt loc, iar acest lucru poate genera sentimente de vinovăție sau regret. Alegerea între a petrece Crăciunul cu familia dintr-un loc sau cu prietenii din alt loc poate fi extrem de dificilă și poate duce la conflicte interioare.

Cu toate acestea, a avea inima împărțită în mai multe locuri aduce și beneficii semnificative. Oamenii cu rădăcini multiple au oportunitatea de a trăi în medii diverse, fiecare contribuind la dezvoltarea lor personală. Aceasta îi face mai adaptabili și mai deschiși la noi experiențe. De asemenea, au o rețea socială largă și diversă, cu prieteni și familie în mai multe locații. Acest lucru poate oferi suport emoțional și oportunități variate.

Experiențele variate le oferă o perspectivă mai largă asupra vieții și a lumii. Ei învață să aprecieze diferențele culturale și să se adapteze la schimbare. În plus, au acces la resurse din diferite locuri, fie ele emoționale, culturale sau materiale, ceea ce poate fi avantajos în diverse situații de viață.

A avea inima împărțită în mai multe locuri este o experiență complexă, plină de provocări, dar și de beneficii. Sentimentul de apartenență poate fi fragmentat, dar bogăția experiențelor și perspectiva largă asupra vieții sunt neprețuite. Gestionarea relațiilor și a dorului de casă necesită efort, dar rezultatele pot fi extrem de valoroase. În cele din urmă, a avea rădăcini multiple oferă o viață mai bogată și mai diversă, cu amintiri și legături prețioase în fiecare loc în care ai trăit.

Să ridice mâna sus cine e născut în Lupeni, dar are rădăcinile în satul Buza, județul Cluj. Eu știu câțiva oameni de când eram copil, dar tot mai descopăr. Sunt foarte curios să văd cum de așa mulți săteni din Buza au ajuns în Lupeni. Știu doar povestea străbunicilor mei care au fugit de unguri din Buza în Lupeni, dar s-au întors după război. După 20 de ani, bunicii mei au mers în Lupeni să caute de lucru. De ce fix în Lupeni?

Cat o sa mai puneti botul si o sa ii votati tot pe aceiași PSD + PNL ? De fiecare dată vă promit mai mult și de fiecare dată vă oferă mai puțin. Mă așteptam la mai mult de la o categorie socială formată din oameni inteligenți, cel puțin teoretic. Dar, lăsând politica deoparte, citind această știre, mi-a venit o idee genială. Ce-ar fi dacă 0,5% din impozit ar putea fi redirecționat către dascălul preferat? Totul ar putea fi anonim, astfel încât dascălii apreciați să primească mai mulți bani la salariu, în funcție de performanță. Practic, părinții ar putea să evalueze profesorii.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/nou-scandal-pe-salariile-din-educatie-guvernul-scoate-majorarile-din-ordonanta-trenulet-sindicalistii-s-au-dus-la-negocieri-2614427

Valea Jiului, situată în România, a trecut prin diferite perioade de stăpânire de-a lungul istoriei. Iată câteva informații despre controlul asupra acestei regiuni:

1. Evul Mediu: În perioada medievală, Valea Jiului a făcut parte din Regatul Ungariei și a fost guvernată de diverse familii nobiliare ungare.
2. Stăpânirea otomană: În secolele XVI-XVIII, Valea Jiului a fost sub dominația Imperiului Otoman, în urma invaziilor și cuceririlor acestuia în teritoriile românești.
3. Stăpânirea austriacă: După înfrângerea otomanilor, Valea Jiului a intrat sub controlul Imperiului Habsburgic (Austro-Ungar) în secolul XVIII. Austriecii au dezvoltat exploatarea resurselor minerale din regiune.
4. România modernă: În urma Unirii Transilvaniei cu România în 1918, Valea Jiului a devenit parte a României. Controlul administrativ și politic al zonei a rămas în mâinile statului român, iar exploatarea minieră s-a dezvoltat sub conducerea acestuia.
5. Perioada comunistă: În timpul regimului comunist, Valea Jiului a cunoscut o dezvoltare industrială semnificativă, devenind una dintre cele mai importante regiuni miniere și siderurgice din România. Statul român a avut control total asupra resurselor și industriei din Valea Jiului.

Lupeni, o pitorească localitate situată în județul Hunedoara, România, are o istorie bogată și își poate evidenția prezența pe harta Iosefină .

Harta Iosefină este un document cartografic istoric de mare valoare, realizat în timpul Imperiului Habsburgic, în perioada 1769-1787, sub conducerea contelui Iosif al II-lea. Scopul hărții era să ofere un inventar detaliat al teritoriului și resurselor imperiului, inclusiv a regiunilor aflate în prezent în România. Este un instrument cartografic de referință pentru cercetători, istorici și pasionați de patrimoniu.

La o analiză mai detaliată a hărții Iosefine din anul 1773, observăm că localitatea Lupeni nu era înregistrată în acel moment. În schimb apare varful montan Straja cu numele de Strazsa. Această mențiune sugerează faptul că zona respectivă era predominant montană și că dezvoltarea așezării umane în acea perioadă poate fi considerată ulterioară.

O alta versiune a hartii a aparut în anul 1857. În acea perioadă, localitatea era înregistrată sub numele de Lupeny, iar faimosul vârf montan, cunoscut acum ca Straja, era denumit tot Strazsa. Numele localității a evoluat în timp și s-a transformat în Lupeni, denumire pe care o păstrează și în prezent.

Aceste informații demonstrează faptul că Lupeni și vârful Straja au avut o prezență semnificativă încă de acum mai bine de un secol și jumătate, iar evoluția lor de-a lungul timpului a contribuit la identitatea și patrimoniul localității.

Graiurile din Valea Jiului și din Oltenia au multe asemănări, deși cele două regiuni sunt separate geografic și au avut istorii diferite. În mare parte a istoriei lor, cele două regiuni au făcut parte din state diferite. Valea Jiului a fost sub controlul Ungariei medievale, apoi a Imperiului Habsburgic și a Austro-Ungariei până la sfârșitul Primului Război Mondial. Oltenia a făcut parte din diferite formațiuni statale, printre care și Țara Românească, unde a avut un rol important în lupta pentru independență față de turci. În secolul al XIX-lea, Oltenia a fost împărțită între Țara Românească și Imperiul Habsburgic, până la unirea principatelor române în 1859

Această separare istorică a celor două regiuni sugerează că graiurile lor au evoluat independent și au ajuns la asemănările actuale prin influențe comune din alte limbi sau dialecte vorbite în regiuni învecinate, precum și din factori socio-culturali sau istorici specifici. Si asta cu toate ca numele localităților din Valea Jiului semana mai mult cu cele din zona Hațegului.

Indiferent de istoria și originile lor, asemănările dintre graiurile din Valea Jiului și din Oltenia ne oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care limba română s-a dezvoltat în diferite regiuni ale țării, sub influența factorilor culturali, istorici și lingvistici locali.

Daca ai vizitat Valea Jiului si zona Hateg, ai putea fi surprins sa descoperi ca multe dintre numele localitatilor din Valea Jiului au o legatura cu cele din zona Hateg. In acest articol, vom face o comparatie intre numele localitatilor din cele doua zone, incercand sa dezvaluim legaturile dintre acestea si semnificatia lor.

Un prim exemplu ar fi Petros, care se regaseste in numele orasului Petrosani din Valea Jiului, sugerand cumva ca “petrosenii” au trecut muntele si s-au stabilit in zona in care astazi se afla orasul Petrosani.

Numele zonei Paroseni, din orasul Vulcan este asemanator cu cel al satului Paros din zona Hateg, la fel sugerand ca aici au venit “paroseni” si au construit sălașe care de-a lungul anilor au devenit locuințe permanente..

De asemenea, numele Lupeni din Valea Jiului ar putea proveni din Valea Lupului. Zona Barbateni din Lupeni seamana cu numele localitatii Rau Barbat. Probabil datorita migratiei populatiei in regiune, “lupenii” au venit din Valea Lupului si “barbatenii” din satul Rau Barbat .

Este cunoscut faptul că in trecut Uricani a purtat numele de Uricani-Hobiceni. Probabil, “uricanii” au venit din Uric, localitate aflata de celalata parte a muntilor Retezat, iar “hobicenii” din Hobita, sat foarte apropiat de Uric.

Ar mai fi un exempu al zonei Livezeni din Petrosani, unde se poate ca locuitorii satului Livadia sa isi fi stabilit locuinte permanente si sa fi fost numiti “livezeni”.

Petros – Petrosani

Paros – Paroseni

Valea Lupului – Lupeni

Rau Barbat – Barbateni

Uric – Uricani

Hobita – Hobiceni

Livadia – Livezeni

In concluzie, exista o serie de asemanari interesante intre numele localitatilor din Valea Jiului si cele din Hateg. Este posibil ca aceste asemanari sa fi fost cauzate de migratia populatiei in regiune. Indiferent de motivul pentru care aceste asemanari exista, ele reprezinta o parte importanta a istoriei si a culturii regionale din aceasta zona frumoasa a tarii noastre.

O mică prințesă
Înger cu păr auriu
Strălucești zi și noapte
Ca un foc viu.

O mică prințesă
Rază de soare
Pentru noi ești o bucurie
Nespus de mare

O mică prințesă
Un dar neprețuit
Sa crești frumos
Copil iubit

O mică prințesă
Fetița mea
Ești o minune mare
La fel ca sora ta.

Am trait sa o vad si pe asta. Cinematograful din Lupeni s-a renovat si arata foarte bine din poze. Acum 12 ani scriam pe blog despre starea avansata de degradare a cladirii si speram ca autoritatile sa intervina. Speram dar nu credeam 🙂 Cum nu credeam ca o sa spun si asta : Bravo Resmerita ! Palatul Cultural – renovat, Cinematograf – renovat, strazi asflatate, micul nostru orasel arata bine.

Articol 2010 : https://lupeneanul.com/2010/10/cinema-cultural/wp

Am mai scris despre acest subiect si aici : https://lupeneanul.com/2014/12/romgleza-dintr-o-multinationala/

Intre timp am schimbat multinationala, dar am dat peste oamenii care vorbesc la fel, daca nu mai rau. Aici limba romana este stricata rau. Inteleg ca sunt termenii in limba engleza care sunt greu de tradus si cateodata este mai usor sa mergi pe scurtatura. Dar cand faci efortul de a spune jumatate de propozitie in romana si jumatate in engleza, doar ca sa pari interesant, asta nu inteleg. Va las mai jos niste perle de la o sedinta de final de an cu 500 de oamenii.

“Din punctul meu de vedere we are one company“

“Cum sa arate the future office“

“Vreau sa intelegeti ca it’s all about you“

“Am primit asta de la decision maker“

“Chestia cu trei country it’s in stand by“

“Trebuie sa simtim aparteneta de comunity“

“Ne-am axat pe nature“

“Si as I said sa va alegeti how to spend your money“

“Din punctul meu de vedere, what do we like, conteaza cel mai mult”

Duminica mergem la vot sa ne alegem destinul pentru urmatorii patru ani. Toate alegerile sunt importante, dar alegerile parlamentare sunt cele mai importante, dupa parerea mea, mai ales acum cand presedintele si justitia au fost deposedate de anumite “puteri”, doar pentru a salva de la puscarie pe stim noi cine. Timp de 3 ani doar au schimbat legi, poate, poate il scapa pe tatucu lor de la puscarie. Ghinion, mustaciosu’ a intrat la puscarie, dar tot ce au stricat ei a ramas, dezastrul din justitie si dezastrul economic la fel. Trebuie sa intelegem ca bunastarea noastra depinde de oamenii aia care merg in parlament mai mult decat de un primar sau presedinte.

“Nu merg la vot, ca au inchis scolile” – Din pacate am auzit multi oamenii spunand asta, chair din randul prietenilor mei. O MARE TAMPENIE. Adica nu esti de acord cu niste oamenii care te conduc, dar in momentul in care ai puterea sa ii schimbi, tu alegi sa … nu alegi.

Daca tu nu mergi la vot puterea lor o sa creasca. Cele doua partide mari, au cam acelasi bazin electoral. Ce inseamna asta in procente,o sa fie stabilit de prezenta la vot. La o pezenta mica procentul lor o sa creasca. Daca chiar vrei sa le dai o palma pentru ca au inchis scolile, solutia nu este sa stai acasa, solutia este sa iesi la vot. Poti vota cu oricine, nu conteaza, important e ca atunci cand se numara scaunele din parlament sa nu fie doar ei, sa mai fie si altii sa ii traga de urechi cand sar calul.

Si acum hai sa mergem putin la logica, sa ne folosim creierul 🙂

Sa presupunem ca mergi la vot si alegi un om pe care nu il cunosti. Daca omul ala e hot si te fura timp de patru ani, nu e vina ta, pentru ca tu nu stiai ce fel de om este. Dar daca dupa patru ani, tu il mai votezi si el te fura din nou, cine e de vina ? Tu esti de vina.

Folositi-va creierul !

Citate :

“Un om batran care merge la vot, decide viitorul pentru trei tineri care nu merge la vot”

“Daca tu nu mergi la vot, dublezi puterea unui prost care merge “

Vreau sa va spun ca ma uit la oamenii din Turnu Rosu cu o mica invidie. Am vazut la voi in sat oamenii de peste 60 de anii care isi aduc aminte ca au fost colegi de clasa sau oamenii in varsta care sunt prietenii de o viata.  Tot la voi in sat am vazut ca lumea se tine de neam si dupa 5 generatii, si sunt aproape toti in acelasi loc. Sa cresti in acelasi sat cu verisori de gradul 3 sau sa locuiesti in acelasi sat cu prietenii din copilarie, sunt lucruri la care eu pot doar sa visez. Familia mea este foarte rasfirata in toata tara, am rude in Hunedoara, in Cluj, in Bistrita, in Timisoara si nu va mai spun de cei plecati din tara. Cu prietenii din copilarie este la fel, au plecat fiecare pe unde au putut.

La inceputul anilor 50 au venit comunistii la putere si au inceput colectivizarea in satul bunicului meu, un sat micut, pe langa Cluj. Cei mai lenesi oamenii din sat, “putorile” satului au ajuns sefi si au inceput sa fure in numele colectivizarii tot ce au gasit prin gopodarii. I-au luat bunicului meu toate animalele si toate pamanturile, dupa care l-au pus sa lucreze pentru ei, pe pamanturile lui. Din cauza politicienilor de atunci bunicul meu si-a luat ranita in spate si a plecat in lume sa isi faca un rost, lansad in urma parintii, familia si prietenii.  A ajuns in Valea Jiului unde si-a crescut copiii, si unde m-am nascut si am crescut si eu.

La inceputul anilor 90 au venit la putere noii comunistii si la fel ca in trecut au pus in functii de conducere, toti hotii si toti bisnitarii. La fel ca in trecut au inceput sa fure si au falimentat toate minele din Valea Jilui. M-am trezit la 20 de ani intr-un oras fara viitor, un oras din care toata lumea pleca. La fel ca bunicul meu si tot din cauza politicienilor a trebuit sa imi iau rucsacul in spate si am fost nevoit sa plec de acasa, sa imi las in urma parintii, familia si prietenii.

Trebuie sa aveti mare grija cu cine votati. Daca o sa alegeti in continuare un hot care doar va fura si nu face nimic pentru satul vostru, copiii vostrii, nepotii vostrii o sa place din sat, daca nu au plecat deja, si o sa ramaneti singuri cum au ramas parintii si bunicii mei. Dana Morar spunea ca ar vrea ca Turnu Rosu sa fie in 15 ani, un sat in care fetita ei sa aleaga sa ramana. Dupa cum merg lucrurile in prezent, nu stiu daca are nevoie de 15 ani sa se decida.

Pana acum tot auzeam oamenii care spuneanu ca nu ai cu cine sa votezi, ca sunt toti la fel. Da, pot sa le dau dreptate, stiu ca toate se trag din FSN-ul lui Iliescu, dar acum exista o varianta foarte buna. Cele doua partide care formeaza Alianta USR PLUS s-au nascut in strada din oamenii ca mine sau oamenii ca tine, oamenii care au inghetat in frig zile intregi protestand impotriva vechior partide.

Daca pana acuma nu aveati cu cine, acum aveti.